A8: De ce Republica Moldova a devenit brusc mai importantă decât Moldova noastră?

Autostrada A8 e anunțată cu fanfară, dar porțiunea Iași–Târgu Mureș rămâne blocată în studii, licitații și promisiuni. Oficial, se vorbește despre „dezvoltarea Moldovei”. În realitate, traseele se opresc brusc la Prut și continuă pe hartă… în Republica Moldova.

România se zbate să pară un stat „aliniat la standardele europene”, dar în tot acest zel obedient, pare că a uitat cine e.

În timp ce Moldova românească – cea reală, din Neamț, Botoșani, Vaslui – e ignorată și lăsată în urmă, guvernul de la București pompează discurs și fonduri spre Republica Moldova.

Autostrada Moldovei, A7 sau A8, nu mai e doar o lucrare de infrastructură. E o strategie geopolitică, o piesă într-un puzzle impus de Bruxelles, unde România joacă rolul executantului docil.

A8: Drumul nu duce spre Vest, ci spre Chișinău

Oficial, se vorbește despre „dezvoltarea Moldovei”. În realitate, traseele se opresc brusc la Prut și continuă pe hartă… în Republica Moldova.

Ungheni – Chișinău devine prioritate, în timp ce zone întregi din estul României rămân izolate, fără drumuri, fără spitale, fără viitor.

Așa arată o „integrare europeană” în care Moldova românească e sacrificată pentru imaginea unei Moldove europenizate.

Maia Sandu – simbolul perfect pentru o misiune europeană

De la Bruxelles, Maia Sandu este noua „icoană” a democrației. O lideră promovată, susținută și, cel mai important, conectată direct la axa politică europeană.

Nu întâmplător, aceeași Maia Sandu a pus umărul pentru ca Nicușor Dan – omul sprijinit discret de rețeaua progresistă europeană – să ajungă la Cotroceni.

Astăzi, toată atenția și resursele României sunt direcționate către Chișinău, în timp ce regiunile istorice care au susținut România reală, profundă, sunt tratate ca un decor de campanie.

România, țară de decor: construim drumuri pentru alții

Autostrada A8 e anunțată cu fanfară, dar porțiunea Iași–Târgu Mureș rămâne blocată în studii, licitații și promisiuni.

În schimb, pe partea estică, spre Republica Moldova, ritmul devine brusc alert.
Se semnează protocoale, se desenează rute, se arată la televizor „frăția româno-moldovenească”.
În realitate, România construiește infrastructură pentru planurile altora.

Autostrăzile Moldovei sunt mai degrabă un coridor strategic NATO–UE spre frontiera de est, decât un drum pentru dezvoltarea locală.

Iar noi, moldovenii din România, ce primim?

Sate depopulate. Drumuri distruse. Spitale închise.
Și, în schimb, promisiuni despre o autostradă care nu se mai termină.
Guvernul României joacă rolul de partener loial într-un scenariu scris la Bruxelles, în timp ce locuitorii Moldovei adevărate așteaptă de treizeci de ani o investiție reală.