Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai dure lovituri fiscale din ultimii ani. Impozitul pe clădiri – case și apartamente – urmează să crească spectaculos din 2026, în unele cazuri chiar cu 167%, potrivit calculelor prezentate în spațiul public.
Deși oficialii vorbesc despre majorări „medii” de 70–80%, realitatea din teren arată cu totul altceva: pentru mulți proprietari, nota de plată se dublează sau chiar se triplează.
Creșterea vine pe fondul deciziei Curții Constituționale a României, care a stabilit că majorarea taxelor și impozitelor locale este constituțională. Cu alte cuvinte, Guvernul și autoritățile locale au undă verde să apese pedala fiscală fără opreliști juridice. Iar primul vizat este impozitul pe clădiri.
Cum se ajunge la creșteri de 167%
Noua formulă de calcul pornește de la valoarea impozabilă pe metru pătrat, care crește semnificativ. De exemplu, pentru clădirile din beton armat sau cărămidă arsă, valoarea de referință urcă de la aproximativ 1.000 lei/mp la 2.677 lei/mp. La această bază se aplică:
coeficienți de zonă,
coeficienți în funcție de tipul clădirii,
eventuale reduceri de vechime,
cota de impozitare (între 0,08% și 0,2%).
Rezultatul? O majorare de 1.677 lei/mp față de valoarea anterioară, ceea ce înseamnă un salt de 167% la baza de calcul, înainte chiar de aplicarea cotei de impozit.
Exemple concrete: cât vei plăti
Pentru o casă de 120 mp, construită înainte de 1970:
– valoare impozabilă în 2025: impozit ~288 lei/an;
– în 2026, impozitul crește cu aproximativ 80%, ajungând la 541 lei/an. O diferență de 253 lei pentru aceeași locuință, fără nicio îmbunătățire adusă de stat.
Pentru un apartament de 60 mp:
în București, impozitul poate ajunge de la 198 lei la 356 lei/an;
într-un oraș mai mic, chiar și cu un coeficient mai redus, impozitul sare de la 150 lei la 270 lei/an.
Iar acestea sunt exemple „moderate”. În funcție de zonă și tipul clădirii, sumele pot fi considerabil mai mari.
O povară în plus pentru proprietari
Discursul oficial vorbește despre „alinierea la realitățile economice” și „nevoia de venituri la bugetele locale”. În practică însă, creșterea vine într-un context deja sufocant: scumpiri la energie, alimente, asigurări, rate și taxe diverse. Proprietatea – pentru mulți singura formă de siguranță – devine tot mai scump de păstrat.
Întrebarea firească rămâne: ce primesc cetățenii în schimb? Drumuri mai bune? Servicii publice de calitate? Investiții vizibile în comunități? Sau doar un stat mai lacom, care cere mai mult fără să ofere proporțional?
Un lucru e cert: din 2026, impozitul pe locuință nu va mai fi o taxă simbolică. Pentru milioane de români, va deveni o povară reală, cu impact direct asupra bugetului familiei. Iar decizia a fost deja luată.
