Atmosfera de sărbători din Roman nu pare să fi adus liniște, ci mai degrabă a scos la suprafață frustrări acumulate ani la rând. Postarea cu iluminatul festiv, publicată de Ziarul Romanul Financiar, a adunat sute de reacții, iar în secțiunea de comentarii s-a transformat într-o explozie de nemulțumiri, ironii și dezamăgiri.
De la oameni care simt că orașul „e gol și trist”, până la cei care reclamă folosirea acelorași ornamente de peste un deceniu, mesajul general este clar: romanțenii nu simt magia sărbătorilor, ci stagnarea.

„Un oraș gol și trist”
Comentariile încep abrupt. Adrian Barsan rezumă în patru cuvinte sentimentul multora: „Un oraș gol și trist.”
Alții merg și mai departe, acuzând lipsa investițiilor în imaginea orașului:
„Numai vechituri în fiecare an de 10 ani. Numai aceleași luminițe, urât ornament.” – Gio Lucia
„Același ornament de sărbători cred că de 15 ani. Nu schimbă nimic… Ce face primarul de nu schimbă ceva în orașul ăsta?” – Doina Draga
Nemulțumirea e una veche: oamenii simt că administrația locală trăiește în reluare.

Întrebări incomode: cât costă și de ce atât puțin?
Pe lângă aspectul estetic, apar și întrebări legate de costuri, eficiență și priorități.
„Cât e kilovatu’, dom’le?” – întreabă ironic Emanuel Manu Balint, sugerând că poate tocmai costurile sunt motivul pentru care orașul rămâne în urmă.

„Doar centrul e oraș? Restul plătesc taxe degeaba?”
Una dintre cele mai dure reacții vine din partea celor din cartiere. Oamenii se simt uitați, ignorați, tratați ca și cum nu ar fi parte din municipiu.
„Doar centrul? Periferia nu face parte din oraș? Doar cei de pe centru plătesc impozite și taxe?” – Maria Mirabela Iorga, într-un comentariu care a strâns zeci de reacții.
Ideea că doar bulevardul principal primește atenție, în timp ce restul zonelor sunt uitate, revine frecvent:
„Dar orașul are doar o stradă? Să plătească impozit doar acea stradă.” – Ștefan Doru

Este limpede că romanțenii nu vor doar luminițe. Ei vor modernizare, corectitudine, investiții și atenție pentru toate zonele orașului, nu doar pentru centru și nu doar pentru poze. Și poate cel mai important: oamenii au obosit să fie tratați cu indiferență.
