O temă devenită deja recognoscibilă în discursul politic din România începe să prindă contur și dincolo de Prut.
Conceptul „hrană, apă, energie”, promovat în ultimii ani de Călin Georgescu, a fost preluat aproape integral în Republica Moldova de Victoria Furtună, care și-a lansat recent o campanie construită pe aceiași piloni.
În ambele cazuri, discursul se construiește în jurul ideii de control asupra resurselor esențiale, prezentat ca fundament al suveranității naționale și economice.
Aceeași temă, aceeași strategie
Formula „hrană, apă, energie” nu este nouă în spațiul românesc. Pentru Georgescu, aceasta a devenit încă din 2016 nucleul discursului său public, fiind asociată cu ideea de independență a statului și cu o retorică critică la adresa globalizării și influențelor externe.
În Republica Moldova, Victoria Furtună reia aproape identic această construcție, adaptând-o la contextul local. Mesajul ei pune accent pe gestionarea resurselor interne și pe ideea că soluțiile pentru problemele țării există deja, dar nu sunt aplicate din lipsă de voință politică.
Mai mult, discursul este completat de apeluri emoționale și simbolice, precum afirmația că „apa este viață, hrană, energie și dezvoltare”, menite să simplifice și să fixeze mesajul în mentalul colectiv.
„Apa este viață, hrană, energie și dezvoltare. Astăzi am discutat asupra soluției într-un grup de lucru cu academicianul, omul de știință, un om care va ramâne în istoria Republicii Moldova, fost președinte al Academia de Științe a Moldovei, recunoscut și apreciat internațional, expertizele căruia pînâ prezent sunt puse pe prim plan despre una dintre cele mai acute probleme ale țării: aprovizionarea cu apă a Republica Moldova. Ceea ce m-a surprins cel mai mult? Că soluțiile există încă de la formarea statului nostru. Nu e nevoie de miracole sau invenții revoluționare. Este necesar doar voință politică”, a scris aceasta, potrivit G4Media.
Cine e Victoria Furtună
Victoria Furtună este o figură politică relativ recent apărută în spațiul public din Republica Moldova, care și-a construit vizibilitatea printr-un discurs axat pe teme precum gestionarea resurselor interne, suveranitatea economică și soluții considerate „interne” pentru problemele statului.
În același timp, profilul său este unul controversat. A fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, fiind asociată, potrivit unor evaluări oficiale, cu rețele și influențe pro-ruse din regiune. Numele său a fost legat și de zona politică apropiată de Ilan Șor, iar în contextul acestor suspiciuni au fost semnalate inclusiv posibile acțiuni de influențare a mediului politic
