Mii de dosare închise fără verdict, sute de inculpați scăpați de răspundere și prejudicii uriașe rămase nerecuperate. Statul a pierdut lupta cu timpul.
REZUMAT ARTICOL
Conform datelor oficiale și rapoartelor de bilanț ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA):
■Impact estimat (2022-2024): DNA a estimat că deciziile privind prescripția vor duce la închiderea a peste 550 de dosare de corupție aflate în diverse stadii de judecată sau urmărire penală.
■Bilanț 2025: În raportul de activitate prezentat la începutul anului 2026, șeful DNA a precizat că instabilitatea legislativă a dus deja la prescrierea a sute de dosare, doar în anul 2025 fiind înregistrate 64 de cauze în care instanțele au dispus încetarea procesului penal pe acest motiv.
■Prejudiciu total: Valoarea totală a prejudiciilor în dosarele închise prin prescripție în ultimii doi ani este estimată la aproximativ 1,2 miliarde de euro (peste 1 miliard de lei doar în dosarele închise până la începutul lui 2025).
■Cazuri celebre: Printre persoanele care au beneficiat de prescripție în ultimii ani se numără foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri importanți (ex: cazurile lui Ionuț Costea sau dosarul Metrorex)
O breșă legislativă combinată cu decizii ale instanțelor a dus la una dintre cele mai mari „ștergeri” de răspundere penală din istoria recentă. Rezultatul: dosare cu prejudicii de aproape 900 de milioane de lei au fost închise, nu pentru că s-a dovedit nevinovăția inculpaților, ci pentru că a expirat timpul.
Concret, între 2022 și 2024, Direcția Națională Anticorupție a clasat zeci de dosare ca urmare a prescripției. În aceste cauze, zeci de inculpați nu au mai ajuns niciodată în fața unui judecător care să spună clar: vinovat sau nevinovat.
Dar adevărata dimensiune a fenomenului este mult mai mare.
La nivel național, mii de dosare au fost închise din același motiv. Judecătorii au constatat încetarea procesului penal nu pentru că faptele nu existau, ci pentru că statul nu a reușit să finalizeze procesele la timp.
Cum s-a ajuns aici?
Prin decizia Înaltei Curți din octombrie 2022, s-a stabilit că regulile privind prescripția se aplică retroactiv, în baza legii penale mai favorabile. Practic, pentru o perioadă de aproape 8 ani, legislația nu a permis întreruperea termenului de prescripție în mod corect.
Prescripția nu înseamnă achitare și nici constatarea nevinovăției. Ea înseamnă doar că statul a pierdut dreptul de a mai sancționa penal o faptă, pentru că termenul legal a expirat.
Potrivit publicației Europa Liberă, lista celor care au beneficiat de aceste efecte este una care spune singură povestea. Printre exemplele menționate se numără Darius Vâlcov, Mircea și Vlad Cosma, Elena Udrea, Ioana Băsescu, Claudiu Manda, Sorin Blejnar, Nelu Iordache, Bogdan Olteanu și Adrian Mititelu.
Unii scăpaseră deja de condamnări grele în primă instanță, alții au evitat definitiv judecata pe fond până la capăt.
Datele prezentate în articol arată și amploarea națională a fenomenului. Potrivit portalului ReJust, citat de Europa Liberă, între 22 octombrie 2022 și 19 februarie 2025, judecătorii din toată țara au constatat încetarea procesului penal în 9.635 de dosare, prescripția fiind principalul motiv. Dintre acestea, aproximativ 500 vizau fapte de corupție.
Și aici apare întrebarea esențială: cine răspunde?
Pentru că nu vorbim despre o simplă eroare. Vorbim despre un sistem care a permis ca mii de dosare să se stingă în liniște, fără ca cineva să plătească pentru întârzieri, pentru greșeli legislative sau pentru lipsa de reacție.
Mai grav decât prejudiciul financiar este însă efectul asupra societății.
Când dosarele se închid fără verdict, oamenii văd doar că există două Românii: una în care legea se aplică și una în care timpul șterge tot.
