„Războiul constructorilor”, un instrument eficient de sabotaj? Autostrada care înaintează mai mult pe hârtie decât pe teren.
Autostrada A8 ar trebui să fie coloana vertebrală a Moldovei. În realitate, este un proiect care avansează greu, fragmentat și, uneori, blocat.
Nu pentru că nu există bani. Nu pentru că nu există nevoie.
Ci pentru că, de prea multe ori, se pierde în jocuri de culise și războaie administrative.
Contestațiile, frâna invizibilă a autostrăzii
Unul dintre cele mai mari blocaje nu se vede pe șantier. Se vede în dosare.
Licitațiile pentru tronsoanele A8 au fost, în repetate rânduri contestate, suspendate
și reluate.
Fiecare contestație înseamnă luni pierdute, proceduri reluate, întârzieri în lanț și inevitabil, o autostradă care nu avansează.
„Războiul constructorilor” Realitate sau coincidență?
În spatele acestor contestații apare un tipar. Aceleași companii mari din zona Moldovei,
aceiași jucători în competiție directă, aceleași proceduri atacate.
Oficial, vorbim despre „dreptul legal de a contesta”. Neoficial, apare o întrebare legitimă: suntem în fața unei competiții corecte… sau a unui blocaj sistematic?
Pentru că atunci când licitațiile sunt întârziate constant, iar proiectele stau luni sau ani în proceduri, efectul este același:
autostrada nu se face.
Statul, arbitru sau spectator?
Aici este punctul sensibil.
Pentru că, în teorie, statul ar trebui să fie cel care ține lucrurile sub control: organizează licitații corecte, stabilește reguli clare și se asigură că proiectele merg înainte.
În practică, însă, lucrurile arată diferit.
Procedurile sunt atât de fragile încât aproape orice licitație poate fi blocată prin contestații.
Documentațiile sunt adesea contestabile.
Deciziile se schimbă, se întorc, se reiau.
Iar asta creează un precedent periculos: cine vrea să blocheze, poate!
